Leadership, Inteligenta Emotionala
Conform psiho-neurologiei, doar două frici sunt înnăscute la om: frica de înălțime și cea de zgomot puternic. Alpinismul, piloții de avioane sau dj-ii din cluburi, participanții la concerte pe stadioane cu foarte mulți decibeli dovedesc cât de bine se educă aceste frici, cât de ușor se anulează ele cu exercițiul potrivit (mental și comportamental) de-a lungul vieții. E nevoie doar de experiențe potrivite, repetate pentru ca omulețul să-și dezvolte curajul ori indiferența față de înălțime sau chiar plăcerea dată de zgomotul muzical excesiv (dacă-i pot spune astfel).
Familia, școala, societatea, în general, manifestă însă atitudini, comportamente, ieșiri necontrolate ce instalează în mintea copilului convingeri care-l vor limita apoi toată viața. Ne gândim foarte puțin la asta, suntem rareori dispuși să citim, să analizăm, să învățăm ceva nou tocmai pentru că problema respectivă o avem mult prea mulți dintre noi. Și ni se pare firesc. Ce e mult, majoritar, duce la credința că așa e normal să fie. Și întârziem să luăm măsuri. De ce? Pentru că primele măsuri ar trebui luate asupra noastră. Iar schimbarea e grea. E inconfortabilă. O recomandăm mereu celorlalți.
Suntem suma alegerilor pe care le-am tot făcut. E-adevărat, unele sunt vechi, foarte vechi, dar continuă să ne influențeze și astăzi; niște alegeri vechi care ne influențează noile alegeri. Un lanț trofic. Nu se va rupe niciodată de la sine doar pentru că i-ar plăcea lui, lanțului, să ne facă un favor. E nevoie de conștientizarea cât mai clară a ceea ce alegem și ne place, având rezultatele dorite, și de conștientizarea exactă a ceea ce alegem și NU ne place, ducând la stres, supărare, depresie. Amândouă sunt la fel de importante. Când nu conștientizăm decât a doua variantă, ni se pare că prima nu există, că noi nu alegem niciodată corect, potrivit, că nu suntem în stare să avem succes, să ne facem viețile frumoase. Și rămânem blocați, căutând permanent vinovați în afară.
Apoi, după conștientizare, e nevoie de ceva efort, de acțiune constantă, susținută, diferită, pentru noi experiențe de viață, care să imprime în subconștient obiceiuri altfel și îmbucurătoare.
Dacă vrei să îi cunoști pe oameni, nu te uita la CV-urile lor. Nu asculta ce spun. Uită-te doar la ce alegeri fac și-ai să știi cât de bine rezonezi cu ei, dacă te vor duce în sus sau în jos.
Am și eu anumite credințe și convingeri. Respect și îmi atrag anumite valori. Intenționez să acționez într-un anumit fel. Dar alegerile mele mă vor da mereu de gol. Vor vorbi întotdeauna foarte deschis despre mine, vor spune cine sunt cu adevărat, fie că-mi place ce spun ele, fie că nu. Dacă cineva mă înjură și, drept răspuns, îl voi înjura la rândul meu, chiar dacă eu afirm sus și tare că nu-i frumos să înjur, că nu vreau, că nu-mi place să fac așa ceva, alegerea de a înjura spune tot: nu sunt prea diferit de cel care m-a înjurat. Nu voi reuși prea curând să atrag persoanele care nu înjură dacă eu înjur la rândul meu. Și ce dacă eu înjur doar în replică, mereu al doilea? Asta apropo de legea atracției. În viață, nu primești ceea ce-ți dorești; ci primești ceea ce ești.