Metafore Terapeutice
Hai să vezi cum e în realitatea mea, a ta, a lui, a ei…
Într-o seară de septembrie ca asta, un țăran stătea așezat pe prispa casei sale, bucurându-se de liniște. Prin fața curții lui micuțe șerpuia un drum bătătorit care ducea dintr-un capăt în altul al satului.
Un om care tocmai trecea îl văzu pe țăran rezemat liniștit de peretele casei. „Nefericitul ăsta e, cu siguranță, un mare puturos; cât e ziua de lungă, freacă menta pe prispa casei, apoi se vaită că n-are ce mânca.”
După încă vreun sfert de ceas, mai trecu cineva pe-acolo. „Omul ăsta e un afemeiat! Stă pe prispă și ochește femeile care-i trec prin fața casei, făcându-le să se simtă stinghere și rușinate fără motiv…”
Un al treilea trecător, privind cu coada ochiului, își zise în sinea lui: „Bărbatul ăsta e de bună seamă un om foarte muncitor. A trudit toată ziua, iar acum se bucură de odihna binemeritată”.
Ca simplu observator al întâmplării, ce știu eu despre țăranul care stătea așezat pe prispa propriei case? Aproape nimic. Am aflat, însă, destule, despre oamenii care i-au trecut pe la poartă; lucruri ce-i caracterizau pe ei și pe care le vedeau în mod inconștient în cei din jur: unul era leneș, altul era afemeiat, al treilea era muncitor… Așa procedează mintea subconștientă: îmi oferă mereu ceea ce-i ofer zi de zi. Emite judecăți de valoare, neputându-se limita la judecăți de realitate. „Uite un om!” Asta e o judecată de realitate. „Uite un om leneș, urât, sărac!” E o judecată de valoare echivalentă, aici, cu o presupunere inutilă. La ce mă ajută să pun etichete omului respectiv? Nu l-am mai văzut niciodată, dar știu totuși că e așa și pe dincolo. De unde?
Tot ceea ce gândesc vorbește inevitabil despre mine, despre natura primară a emoțiilor care mă încearcă atunci când sunt pus în situația observatorului. Se întâmplă în mod firesc. Fiindcă lumea nu este ceea ce este. Este ceea ce sunt.
Fă un efort, un exercițiu repetitiv să vezi lucrurile cât mai simplu. Nici bune, nici rele. Nu te judeca dacă nu reușești din prima. Doar încearcă în continuare. În clipa în care vei reuși, descoperi că va fi mult mai ușor să faci ca lucrurile să devină frumoase. Sau măcar unele din care ai avea ceva de învățat și te bucuri pentru asta.
"Aparent, prima întâlnire cu Cătălin a fost întâmplătoare. La un moment dat, a făcut o prezentare în universitatea în care predau. La acel moment, nu știam prea multe despre coaching. Știam doar că îmi place foarte mult să fiu trainer, ..." mai mult
"Catalin Stoica a facut pentru mine un lucru extraordinar: m-a ajutat sa-mi identific valorile si, mai mult decat atat, sa le fructific. Asa se face ca, din omul care suferea aproape zilnic din interactiunile cu ceilalti, am ajuns sa ma raportez la ac..." mai mult
"Am avut ocazia să-l cunosc pe Cătălin cu ocazia unui program de Mastermind despre “Cele mai puternice 15 metode de dezvoltare personală”. După cele 8 sesiuni de lucru extrem de interesante, cu întrebări, răspunsuri, idei, informații și ..." mai mult
"Îl citeam pe Cătălin de ceva timp. Mă uitam lung și cu admirație la postările lui pozitive și pline de energie. Apoi am încercat să văd ce se întâmplă într-un webminar. Am adunat puțin cu puțin informații noi și am înțeles că le..." mai mult
Termeni si Conditii | Politica de Confidentialitate GDPR | Politica de utilizare cookie-uri
