Cazatura ramane cazatura. Dar e necaz sau e lectie?


Inteligenta Emotionala, Oameni care motiveaza

26-03-2016
Like 418

Ai căzut vreodată în viață? Da, da, știu răspunsul. :) Vrei să-ți spun de câte ori am căzut eu? De muuulte ori! Dacă m-a durut? Uneori puțin, alteori destul de tare, uneori deloc, alteori îngrozitor… Din fericire, am învățat: suferința nu e pentru mine. :) Vreau să știu cum o pot ocoli și, în loc să înnebunesc de durere, de nervi, de frică, mai bine învăț.

Învățarea vine din observare (lectură, vizionare, ascultare…).

Apoi, încep să înțeleg. Înțelegerea vine din discuțiile cu mine însumi (introspecții, exerciții de relaxare, meditație, autohipnoză…).

În final, decid să accept. Acceptarea vine din practică. Neapărat. Făcând ceea ce nu credeam că se poate. Făcând ceea ce am învățat și am înțeles. Făcând chiar și atunci când nu mai am chef. Fiindcă altfel, toată informația acumulată devine egală cu zero, la un moment dat.

Înveți, astfel încât să cazi tot mai rar și mai nedureros. Dar, știi și tu, nu contează de câte ori cazi, ci de câte ori te ridici. Uneori, ți se pare că e atât de grav și doare atât de tare, încât îți spui că viața ta e praf, că nimic nu mai are sens, că, orice-ai face, tot rău este, că ești singur(ă) împotriva tuturor. NU, nu e așa, pe bune! De ridicat, numai de tine depinde să o faci. De alergat în continuare, tot de tine depinde. De câștigat ceva, orice, în raport cu ceea ce erai înainte, la fel: de tine depinde! Nu te mai compara cu alții în dauna ta! TU ești stăpânul tău și al vieții tale, nu lăsa eșecurile să-ți dea percepția care te blochează. Lasă momentele de glorie personală să te călăuzească încă și mai departe decât ai ajuns! Fiindcă ai ajuns undeva, oricine ai fi, orice ai face, chiar dacă tu nu reușești, deocamdată, să-ți dai seama!

Uită-te la tipa din video! Aleargă, aleargă și… Nu, nici ei nu i-a fost deloc ușor. Dar asta e diferența dintre fericiți și nefericiți: unii continuă, o iau de la zero dacă e nevoie, insistă chiar și atunci când nimeni nu mai crede în ei, iar ceilalți se lasă conduși de „nu pot, e greu, mi s-a zis că nu sunt realist”.

Stau și mă gândesc ce-o fi fost în mintea, în sufletul acestei fete… Prefer s-o analizez pe ea, să înțeleg programul ei mental-emoțional, motivația ei, care a reușit așa cum și mie mi-ar plăcea să o fac, decât să-l analizez pe-ăla care mă enervează, cu care nu vreau să semăn, întrebându-mă tot timpul cum de poate fi un om așa rău/prost și să scriu repede pe facebook despre el.

Dacă fata din video n-o pățea cum s-a întâmplat, nu cred că avea acel rezultat final. Tu te-ai întrebat asta? Oare ce a determinat-o să revină? Ce i-a spus că poate, deși sigur o durea, la propriu și la figurat? Ce a împins-o de la spate? La ce se gândea și ce simțea ca să tragă atât de tare? Sunt sigur că nu se gândea nicicum la cât de fraieră a fost, la cât de greu poate fi să câștige, la durerea care nu se va mai termina niciodată…

Fii campionul, eroul, antrenorul tău personal! Hai Sus!



Taguri:
[atletism]   [autohipnoza]   [campioana]   [cursa]   [fericire]   [relaxare]   [accident]   [rezultate]   [succes coaching]   [academia de bine]   [hai sus]